Mi-am dorit sa devin jurnalist inca din clasa a VIII-a. Intotdeauna am stiut ce vreau si in mare parte am realizat. De lucrul asta sunt mandra, insa ieri am citit un articol al unui fost coleg de-al meu ziarist si m-am intristat. Organizam un fel de scoala de presa la ziarul unde lucram, iar el mi-a fost un fel de discipol. Bagaret, dornic sa invete. Am apreciat. Dar in articolul respectiv a dat atata dovada lipsa de profesionalism ca mi s-a indreptat parul in cap (eu il am cret de la natura :))). Poate ca nu ma deranja atat de tare daca nu scria despre niste persoane pe care le cunosc si le cunosc si munca. O sa va placa povestea lor. Sunt doi tineri casatoriti, cu doi copii care traiesc din vanzarea clatitelor. Au o masina tare draguta cu care merg dintr-un loc in altul pentru a-si vinde clatitele gustoase. In week-end-ul care tocmai s-a incheiat au reusit sa ajunga la Paltinis. Au fost tare bucurosi ca au reusit, nu credeau ca o sa le reziste masinuta pana acolo. Dar cand se bucurau si clientii de clatitele gustoase, dar si ei de vanzare, s-au gasit cativa carcotasi care sa le strice cheful. Ba ca sunt amplasati sub telescaun, ba ca nu stiu. Iar ziaristii, din lipsa de subiecte in week-end au facut un adevarat serial din asta. Ca ei aveau autorizatie in perimietrul x si stateau in y. Si un adevarat tam-tam alimentat de declaratiile celor care dau autorizatii si chiar de declaratiile date de viceprimar. Pe ei saracii nu i-a intrebat nimeni nimic, ceea ce da dovada de lipsa de profesionalism. Asta le repetam in nenumarate randuri. Sa dea posiblitatea tuturor celor implicati sa-si spuna parerea in articol. Asa e corect. Si am fost asa suparata cand am citit acele randuri, m-am gandit ca intotdeauna elevii tind sa fie mai buni decat profesorii. Dar asta e…In continuare imi iubesc meseria desi am in cap o serie de planuri de afaceri, poate o sa scriu despre ele intr-un alt post.

Anunțuri