Daca la primul copil eram nerabdatori sa stim sexul copilului, ca atunci cumparam mobila, amenajam camera, etc, acum vrem sa avem o surpriza. Am decis sa asteptam sa aflam dupa ce voi naste. Sper ca ma voi putea abtine deoarece eu sunt din fire foarte curioasa. Ne-am gandit asa, in mare, la nume atat pentru fetita, cat si pentru baiat. Am zis ca daca+i fetita cu siguranta va purta numele de Victoria, a bunicii mele, care a decedat chiar in noaptea cand se pare ca am conceput noi copilul! A fost una dintre cele mai importante si mai iubite fiinte de catre mine. Nici nu vreau sa cred ca a murit, mereu cred ca atunci cand voi merge in Vrancea, o voi gasi in bucataria ei micuta, vopsita roz pal, dar care isi pierde culoarea din cauza fumului scos de soba atunci cand aprinde focul. Mi-e dor de povestile ei despre politica, despre istorie, despre ea. Numele i s-a potrivit ei de minune, a fost o victorioasa pana in ultima clipa. Iar moartea ei n+a insemnat decat o alta viata. Numai ea putea face asta pentru mine. A fost ca un facut si cand a murit eram in Londra si n+am putut ajunge. Probabil n-a vrut s-o vad moarta…Desi trecuse de 80 de ani se temea foarte tare de moarte. I era teama ca ajunge sub pamant, singura, in intuneric. Dar sunt sigura ca nu e asa, ca e undeva unde+i cald si bine si este mereu alaturi de sufletul nostru.Inainte sa moara am mers cu fiica mea Karina si am stat o luna in Vrancea. Am vizitat-o zilnic si parca a fost ca un bun ramas. S-a bucurat tare mult sa-mi vada copilul si sa ma vada fericita. Mi-a spus ca pentru asta se ruga in fiecare seara. Primea bucurie mai mult de la nepoti deoarece copiii ei o cam uitasera in ultima perioada. Era bolnava si singura si nu se mai putea ingriji. Ajunsese sa fie purtata de la o ruda la alta…Nu-i convenea, insa boala o facea neputincioasa…A facut fata tuturor relelor si tare mi-as dori sa fi plecat impacata.

Anunțuri