Pana cand educatoarea nu mi-a trimis poze cu Karina de la gradinita, eu parca o vedeam tot micuta. Dar am realizat ca am o fetita mare si puternica.
Desi seara plange acasa sa doarma cu tati, la gradi doarme singura in patut, de-a curmezisul! Papa singura, invata cantecele si stie sa relationeze cu ceilalati. Cand am vazut prima data poza cu ea dormind la gradi, mi-au dat lacrimile.
Micuta, neinvelita (ca asa vrea ea) si facuta covrig, am crezut ca mor. Dar mi-am dat seama ca asta este prima etapa a vietii cand invata sa se descurce singura!
14/10/2011
Am fata mare!
Posted by Liliana Nenciu under opinii | Etichete: gradinita licuricii, karina |[5] Comments
14/10/2011 at 4:28 PM
Ce seamana cu Calin! Super dulce.
15/10/2011 at 11:04 AM
Da, mititica, e dulce si desteapta foc. Si eu ca cioara…
15/10/2011 at 2:42 PM
ai o fetita frumoasa….si tu esti la fel
16/10/2011 at 9:45 AM
Mai rar in blogo-sfera ca cineva sa-si pune pe monitor inima cu atata sinceritate. Este un blog cu articole frumoase, sincere si duioase. Eu am gasit acest blog aici: http://botd.wordpress.com/?lang=ro Erati pe locul 93. Insa avand in vedere ca wordpress.com are zeci de mii de bloguri in Romania, este onorabil! Multa sanatate dv. si familiei. Voi mai trece pe aici. Am o nepotica de 7 luni prin America si de dragul ei colind netul dupa sfaturi si sugestii. Cu bine!
20/10/2011 at 10:15 PM
🙂 e minunat cand „te traznesc” astfel de „revelatii” … vazandu-i zi de zi parca nu realizam ca se fac mari. Uneori e nevoie de trigger-i precum pozele de la gradi pentru a realiza ca micutii nostri au crescut.