Daca prima fiica a fost atat de cuminte incat nici nu stiam ca avem copil mic in casa, Victoria ia revansa si pentru Karina. Are colici, plange, nu poate suge din cauza lor si ar vrea numai in brate. Ma intreba de curand cineva ca daca ar fi facut Karina la fel, am mai fi avut curajul sa mai facem inca un bebe. N-am stiut ce sa-i raspund, inca sunt in perioada de depresie port partum. Dar cred ca uitam, toate se uita. Si la nastere ii spuneam sotului ca nu mai pot, si uite ca am putut si Victoria a venit pe lume sanatoasa. Si colicii ei n-ar fi nimic daca surioara ei nu ar plange si ea, ca sa fie bagata in seama. E geloasa si sufera, nu vrea sa pape, nu-i mai intri in gratii. Ma strange cand ma prinde si nu-mi mai da drumul, Nu vreas s-o mai iau pe Victoria in brate. De ea se ocupa bunicii si tati cand vine de la serviciu, dar ea o vrea pe mami, o vrea chiar si noaptea si trebuie sa ma impart intre ele doua. Numai mama sa nu fii!
P.S Astazi Victoria a implinit 3 saptamani !

Ieri am aflat ca voi aduce pe lume inca o fetita. Se umple casa de fete! Multi m-au intrebat daca nu ne doream baietel. Nu, noi ne mai doream inca un copil, indiferent de sex. Iar daca e fetita, ne bucuram. Maica-mea ma astepta ieri de la ecograf cu sufletul la gura. Spera sa-i dam vestea ca va fi baiat. Am itnrebat-o de ce. Ea credea ca asa ne doream noi si mi-a spus niste povesti demne de facut filme. Cica niste prietene de-ale ei au fost parasite de soti pentru ca nu faceau baieti, ca unele incercau sa scape de fetite. Ingrozitor! Mie si lui Calin ne plac fetele, sper ca sotul meu sa nu-si schimbe atitudinea atunci cand va vedea numai rujuri si oje intinse prin casa. E deja satul de dulapurile mele ticsite de haine, parfumuri, bijuterii si alte accesorii „de-ale fetelor”. Karina (foto), prima noastra fiica, se pare ca ma urmeaza ca e numai cu pieptenele in mana, rujuri si altele. Asadar ne va trebui o casa mai mare cu muuulte dulapuri! Oricum abia asteptam sa vina Victoria pe lume!

De curand am aflat ca taticii au voie sa asiste la nasterea copilului lor la Maternitatea Sibiu. Stiu deoarece m-am documentat pentru un articol ce va fi publicat in ziarul Sibiu100%. M-am bucurat sa aud acest lucru, mai ales ca Stretean, seful Clinicii de Obstetrica Ginecologie este un medic mai rigid. Nu ma gandeam sa fie acord cu acest lucru. M-a pus totusi pe ganduri aceasta situatie. As vrea oare sa-mi fie sotul alaturi, mai ales ca eu vreau sa nasc natural? L-am intrebat si pe el, pare de acord, chiar incantat. Pentru ca am trecut printr-o prima nastere traumatizanta, ma rascoleau amintirile si ma gandeam daca mi-ar fi fost de folos in acele momente. Nu stiu ce sa zic. Mai am timp sa ma gandesc. Dar nu foarte mult. De Paste ar trebui sa nasc. (mai mult…)

A inceput sa se vada burtica si deja am inceput sa ma gandesc la nastere, dureri, emotii etc. Dar un editorial publicat de sotul meu in ziarul Sibiu 100% mi-a inseninat gandurile negre. Este vorba despre un editorial publicat de el in ziar imediat dupa ce s-a nascut fiica noastra, Karina, care s-a intitulat Scrisoare catre fiica mea. Trebuie sa avertizez ca e genul de scriere care smulge lacrimi. Mie cel putin. De fiecare data cand il recitesc, plang. (mai mult…)