De cand sunt in Sibiu am incercat pe cat posibil sa evit clinica Polisano. Medicii sunt tot timpul grabiti, preturi exagerat de mari la consultatii si analize, iar programarea se pare ca nu are niciun cuvant de spus. Dar inainte de sarbatori inima mi-a luat-o razna, a inceput sa bata cu 130 de batai pe minut! Si-a trebuit sa merg la cardiolog. Singurul pe care-l cunosc este profesorul Ioan Manitiu, fostul director al Directiei de Sanatate Publica din Sibiu. L-am sunat si mi-a spus ca are program la Polisano si sa vin la sapte seara. Zis si facut. La rand mai asteptau o femeie la vreo 90 de ani cu fiica, o tipa la vreo 20 si ceva de ani si inca o graviduta. Cand a iesit tanara, doctorul striga sa intre doamna gravida, adica eu, care-l sunasem. Si a inceput fiica babei care statea la rand sa faca spume, sa urle ca ce mama ei are 90 de ani si ca n-avem respect. Eu si sotul celeilalte gravide am incercat sa-i explicam ca gravidele au priopritate si ca n-am venit de bine. Nimic. Se imbrancea peste mine sa intre, chiar m-a impins, iar eu ii zic doctorului sa decida cine sa intre. El sta, se suceste si cica sa intre baba. Na, bravo, domnule doctor, incurajeaza tatele care se imbrancesc la usi, cozi, peste tot. Iar pentru conducerea Polisano, inca o bila neagra. La toate cabinetele trebuie afisat ca gravidele au prioritate. (mai mult…)

Daca la primul copil eram nerabdatori sa stim sexul copilului, ca atunci cumparam mobila, amenajam camera, etc, acum vrem sa avem o surpriza. Am decis sa asteptam sa aflam dupa ce voi naste. Sper ca ma voi putea abtine deoarece eu sunt din fire foarte curioasa. Ne-am gandit asa, in mare, la nume atat pentru fetita, cat si pentru baiat. Am zis ca daca+i fetita cu siguranta va purta numele de Victoria, a bunicii mele, care a decedat chiar in noaptea cand se pare ca am conceput noi copilul! A fost una dintre cele mai importante si mai iubite fiinte de catre mine. Nici nu vreau sa cred ca a murit, mereu cred ca atunci cand voi merge in Vrancea, o voi gasi in bucataria ei micuta, vopsita roz pal, dar care isi pierde culoarea din cauza fumului scos de soba atunci cand aprinde focul. (mai mult…)

Eu racesc destul de rar, dar si cand o fac, e jale. Sunt terminata, crek am stranutat de minim 100 de ori de dimineata, ma doare gatul de nu pot inghiti nici propria saliva. Si partea cea mai proasta este ca nu pot lua niciun medicament, fiind insarcinata in primul trimestru. Asa ca miere, ceai si lamaie. Noroc ca nu fac febra, pe cand Karina saracuta e vai de ea…Doua racituri, dar de ea mi se rupe sufletul…Nu stie sa sufle mucisorii, sa spuna cand o doare…offfff. Asadar, feriti-va de raceala, ca dr de familie spunea ieri ca cica e o viroza in perioada asta care se manifesta cu febra, nas infundat si varsaturi.

Mai faceti un copil? Sunteti nebuni? Cam astea aud in ultima vreme de la o parte dintre cunoscuti si nu numai. Parca paritnii lor au fost nebuni cand i-au facut pe ei si pe fratii lor. Si-ar fi dorit sa aiba frati cu 10 ani mai mari? Eu cred ca o diferenta de 2 ani este super ok intre frati. Au preocupari comune, etc. Si apropo, nimic nu-i mai frumos ca atunci cand te trezesti dimineata alaturi de puiul tau care in urma cu cateva luni te lovea in burtica, apoi iti gandurea si acum te striga mami si tati. E un ghemotoc plin de energie si viata, de bucurie si voie buna. Dar acel ghemotoc te poate extenua. Iti doresti sa mai ai libertate, sa pleci un week-end alaturi de sot de nebuni, asa ca pe vremuri. Dar nu mai poti si uneori nici nu mai vrei. Crezi ca daca i se intampla ceva este pentru ca n-ai fost langa copilul tau. Asta mi s-a intamplat in acest week-end cat am fost la Paltinis. Stiam ca are diaree inainte sa plecam si parca mi se rupea sufletul. A ramas cu bunicii si m-am gandit tot timpul la ea, in fiecare minut. Apelam la bunci doar in cazuri extreme si ei sunt singurii care ne mai ajuta din cand in cand. Acum va mai veni pe lumea inca un bebe, in curand. Va fi din ce in ce mai greu, dar si mai frumos. Chiar ne gandim la o persoana care sa ne ajute cu micutii, deoarece cred ca nu e foarte ok sa neglijezi viata de cuplu.

Dragii mei, astazi o sa va dau doua vesti. Una buna si una rea. Cea buna e ca am un samburel in burta care creste, acum cica e cat un bob de strugure!, iar cea rea este ca mi-au iesit analizele foarte proaste. Dar le voi repeta, ca dr de familie zice ca daca intr-adevar ar fi hemoglobina chiar asa de mica ar trebui sa fiu galbena ca lamaia, cu buzele albe si probabil n- mai continuat… si cu un picior in groapa. Luni merg iar sa le fac. Pana atunci, desi nu sunt deloc adepta medicatiei naturiste, mi-am cumparat din piata sfecla rosie, carne de vita, ridichi. Asa cum fac toti cei care afla ca sunt pe moarte! Sper insa sa ma tina, ca trebuie sa o fac pentru samburel, o sa mananc si clante de usa ca sa am fier!
P.S. Daca analizele ies tot asa, o sa am nevoie de sange, asa ca pregati-va! Sunt primitoare, am grupa de sange AB, asa ca pot primi de la toate grupele. Sa speram ca nu va fi cazul.

Inainte de a incepe sa scriu patania, trebuie sa va spun ca nu e o intamplare inventata ca in revista Cool Girl, parca asa se numea, pe care o citeam eu in liceu. E o intamplare reala in care protagonista are 41 de ani, are un baiat major si care la aceasta varsta si-a pus intrebarea cum de a reusit sa faca acest copil fara sa aiba orgasm. Nu mi-a venit sa cred ceea ce aud, dar se pare ca pentru ea chiar reprezenta o enigma acest lucru. (mai mult…)